Îți place să mergi la munte în anotimpul rece? Casa Glod îți propune un sfârșit de săptămână de poveste, cea mai bună alegere dacă vrei să te bucuri pe deplin de liniștea și frumusețea peisajului montan, nealterată de civilizația urbană.
Dispunem de camere de cazare duble, fiecare amplasată într-o casă tradițională. Toate corpurile clădirii dispun de bucătării utilate și un living spațios acolo unde poți să-ți petreci serile de iarnă într-o atmosferă relaxantă.
În funcție de preferințe, poți opta pentru pensiune completă. Nu avem un restaurant propriu zis, dar gătim cu drag pentru oaspeții ce ne trec pragul. Fie că vorbim de micul dejun, prânz sau cină, folosim ingrediente locale pentru prepararea meselor și punem preț pe gust și calitate. Specificul gastronomic este diversificat, nu lipsește celebra brânză de Glod sau plăcinta făcută de Dora, gospodina familiei.
Casa Glod este locul ideal pentru concediu, weekenduri si aniversari. Atractia iernii este ciubărul încălzit, bucură-te de o baie fierbinte în plină iarnă! Pentru informații suplimentare, disponibilitate, preturi… te rugăm accesează pagina rezervări.
Dragilor… ne-am dorit să vă ținem la curent cu noutățile Casei Glod, mai ales ca vara aceasta a fost superbă din toate punctele de vedere și urmează o toamnă la fel de frumoasă și liniștită.
Pe toată perioada anului ne-am bucurat de oaspeți din toate colțurile pământului. Până și canadienii au rămas plăcut surprinși de frumusețea locului și ce am reușit să facem aici la Glod. Ne bucură faptul că din ce în ce mai mulți oameni aleg să își petreacă concediile sau zilele libere cât mai departe de agitația urbană și se îndreaptă spre locații de poveste.
Pentru noi, toamna înseamnă bucurie. Mai ales că este perioada în care pregătim totul pentru perioada rece. Recoltele sunt generoase și asta înseamnă că toate preparatele făcute de Dora și gospodinele satului vor avea loc de cinste la masa noastră.
Brânza produsă în gospodăriile din Glod este extrem de apreciată în rândul oaspeților cazați în casele noastre. Pentru majoritatea ciobanilor aceasta a fost activitatea principală toată viața și probabil cu ea vor muri. Este o meserie care la țară mergea din tată în fiu, astfel de mici copii știau cum se desfăşoară activitatea și munceau cot la cot cu adulții. Nu se folosesc furaje concentrate pentru hrana animalelor, iarba curată a munților este principala sursă de hrană pentru oi sau vaci. Totul într-o armonie completă cu natura și grija pentru protejarea mediului înconjurător.
Ecologizarea reprezintă o componentă esențială a vieții cotidiene actuale. Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă, în armonie cu natura. De aceea, vă invităm să participați, alături de noi, în număr cât mai mare, la aceasta tură de ecologizare!!
La eveniment sunt invitați să participe toți cei care doresc să dea o mână de ajutor pentru începerea activității de curățenie și protejarea mediului înconjurător. Facem apel atât la cetățenii adulți, cât și la elevii însoțiți de profesori. Punctul de întâlnire a organizatorilor cu voluntarii a fost stabilit centrul comunei Glod , sâmbătă 17 august 2019 la ora 08:00. Sunt asigurate toate materialele necesare pentru această activitate. (saci, manusi, etc. )
Acest eveniment reprezintă o bună ocazie să te alături unor oameni care îți împărtășesc valorile și care sunt determinați, entuziaști, pasionați de natură și hotărâți să realizeze o schimbare pentru generațiile viitoare, promovând astfel principiile unei dezvoltări durabile pentru România.
Parteneri: UTE TRASCAU CORP, Primaria Almasu Mare, Scoala comunei Almasu Mare, Caminul Cultural Almasu Mare si participarea unor membri CertTransilvania.
Zlatna este unul dintre cele mai vechi orașe din România, existând mențiuni din epoca romană. Zlatna e menționată în istorie sub numele de Ampelum sau Auraria Minor în special în epoca romana. Este străbătuta de râul Ampoi și este situată pe DN74 la 37 km de Alba Iulia și 30 km de Abrud. De menționat că legătura cu orașul Alba Iulia se face și pe calea ferată normala care s-a construit după desființarea liniei înguste.
Istoria ne dovedește prin bogatul și complexul material arheologic și epigrafic că Zlatna era mult mai mult decat un simplu oras, era un veritabil centru organizatoric al zonei miniere a Munților Apuseni, precum și reședința exploatărilor aurifere din Dacia. Există menționat un “procurator aurarium” numit de către împarații romani care stapâneau minele aurifere ale zonei. Iată și câteva date istorice concrete care dovedesc importanța acestui oraș stravechi.
Prima atestare documentară este înregistrată în anul 158 d. Hr, pe atunci orașul se numea Ampelum și devine în scurt timp un centru foarte important din Munții Apuseni. Denumirea de Zlatna vine mai târziu, dupa părasirea Daciei de catre romani și are legatură cu bogația lui în aur. Orașul rămâne un centru important de continuitate și formare a poporului și a limbii române și este atestat totodată ca centru al domeniului aurifer din Munții Apuseni de la jumatatea sec XVII și pana anul 1848. Înca din 1784 apar topitorii și șteampuri puse în miscare de forța motrice a apei.Vorbim astfel de un veritabil nucleu industrial important prin existentă acestor topitorii, dintre care cea construită în anul 1750 rezista pana in sec. XX. Din punct de vedere social avem însa in sec. XVIII – XIX numeroase mișcări sociale și naționale de revoltă în zonă, locuitorii Zlatnei fiind susținători ai mișcării lui Sofronie, anii 1757 si 1761, și simpatizanți ai răscoalei lui Horea, Closca și Crisan.
Înca din 1784 apar topitorii și șteampuri puse în miscare de forța motrice a apei.Vorbim astfel de un veritabil nucleu industrial important prin existentă acestor topitorii, dintre care cea construită în anul 1750 rezista pana in sec. XX. Din punct de vedere social avem însa in sec. XVIII – XIX numeroase mișcări sociale și naționale de revoltă în zonă, locuitorii Zlatnei fiind susținători ai mișcării lui Sofronie, anii 1757 si 1761, și simpatizanți ai răscoalei lui Horea, Closca și Crisan.
Educatia și instruirea sunt prezente de timpuriu în orașul Zlatna, anul 1771 atestă existența unei “Școli Montanistice” care pregătea specialiști în minerit. Câteva nume importante de personalități culturale si politice din Apuseni studiază la aceasta scoală cum ar fi: Alexandru Sterca Șuluciu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru Ioanete, Petru Dobra, Iosif Sterca Șuluciu si chiar Avram Iancu. Documentele ciclului gimnazial atestă calificativul “Eminens” primit de Avram Iancu, anii 1839 – 1840. De asemenea între anii 1830-1844 în Zlatna lucrează ca medic Vasile Pop, cunoscut ca părintele bibliografiei românești vechi. Acesta impreuna cu Timotei Cipariu și Gheorghe Barițiu pun bazele editării “Gazetei de Transilvania” și a “Foii pentru minte, inima și literatură”. Petru Dobra, elev al “Scolii Montanistice” și avocat de profesie face ca Zlatna să devină un centru important al revoluției de la 1848 și ulterior să rămâna un important centru al mișcării naționale și muncitorești. Prima menționare a Zlatnei are loc în anul 1347, ulterior ea fiind ridicată la rangul de oraș în anul 1387. Istoria mai atesta că aici este instalată prima mașină cu aburi din Transilvania, cu o putere de 14 CP, industria miniera accelerand dezvoltarea orașului. În aceeasi perioadă, principele Transilvaniei Gabor Bethlen aduce muncitori germani și slovaci în minele Apusenilor, existând aici și o scoală de minerit.
Atunci cand spui Glod, primul lucru care iti vine in minte este minunăția munților Apuseni. Cum îți poti ocupa timpul in Glod, în așa fel încat să îl transformi într-o veritabilă vacanță?
Cheile Glodului – Printre frumusețile de care se poate bucura turistul care ne vizitează, natura și ceea ce face ea de milioane de ani este poate cea mai bogată avuție a zonei. Lupta apei cu calcarul ne demonstrează adevărata forță a naturii. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali), în partea central-vestică a județului Alba (la limita teritorială cu județul Hunedoara). Rezervația naturală reprezintă o formațiune de tip chei, izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. Vegetatia predominanta a rezervatiei este reprezentata de padurile de fag.
Muzeul Achim Emilian – La o aruncătură de băț de casa noastră, Muzeul Achim Emilian își așteaptă oaspeții încărcat cu legende și o colecție impresionantă de obiecte adunate în ultimele patru decenii. Peste 10.000 de obiecte stau astăzi mărturii peste timp și pasiunea unui om, duce mai departe istoria unor tradiții prea puțin cunoscute de oameni… viața satului românesc. Emilian Achim este un personaj de poveste si toată România a auzit de el după ce a înființat un muzeu în propria gospodărie. Este un fost mecanic și pasiunea de o viață a redat-o tuturor celor care doresc să cunoască bucăți din istorie. Merită toată admirația noastră, pentru salvarea patrimoniului național și munca de zi cu zi pentru conservarea tuturor exponatelor aflate în colecția muzeului.
Cheile Cibului – Cheile Cibului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Almașu Mare. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali), în partea central-vestică a județului Alba și cea nord-vestică a satului Cheile Cibului.
Cheile Caprei – (Cheile Feneșului) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară Munții Trascăului) reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile.
Casa Glod are onoarea să fie situată foarte aproape de aceste cetăți încărcate de istorie, inclusiv faimoasa Sarmizegetusa Regia, fosta capitala a Daciei, constituie parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind testamentul cel mai de preț pe care dacii l-au lăsat în urma lor. Daca esti in preajma, nu rata ocazia de a explora vechile cetati dacice.
Cetatea dacică Piatra Roșie Cetatea de la Piatra Rosie facea parte din sistemul de fortificatii dacice din zona Muntilor Orastiei, având ca rol principal apararea dinspre V a capitalei Sarmizegetusa Regia de pe dealul Gradistea Muncelului. Ea a functionat pâna în timpul razboaielor daco-romane din anii 101-106 p. Chr., când a fost distrusa. Cetatea, ridicata din piatra, are forma patrulatera, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevazuta cu patru turnuri de aparare, situate în colturile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificatiei. În interiorul incintei au fost identificate vestigiile unei constructii de lemn, ale carei baze de piatra s-au pastrat integral. Pentru aprovizionarea cu apa a garnizoanei stationate aici, în coltul de nord-vest al cetatii exista o cavitate sapata direct în stânca. În afara incintei cetatii au fost observate urmele unui sanctuar, format din aliniamente de baze de coloane din piatra (plinte).
Cetatea dacică Costești – Cetățuie este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul Costești, comuna Orăștioara de Sus din județul Hunedoara. Cetățuia Costești este situată pe valea Apei Grădiștei. Platoul superior al dealului unde este așezată cetatea are 514 m altitudine. Numele din vechime nu este cunoscut. Era o cetate puternică ce avea caracter defensiv, ea avea la bază o mare așezare civilă și era reședința obișnuită a regilor daci transilvăneni. Un alt rol al ei era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia.
Cetatea dacică Costești – Blidaru este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul Costești, comuna Orăștioara de Sus din județul Hunedoara. Situată pe culmea Blidarului (750 m), este cel mai puternic complex fortificat din această zonă, fiind întins pe un platou de aproape 6000 mp. Străjuind malul stâng al apei Grădiștei, la fel ca și cetatea Costești, fortificația de la Blidaru cuprinde de fapt două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice.
Iubitorii drumetiilor montane vor aprecia această locație minunată. România este senzaționlă și turiștii se pot bucura de adevărate minuni ale naturii. Astăzi vă prezentăm Rezervația Scarița – Belioara din județul Alba, o drumeție de o zi ce se poate face având ca punct de plecare Casa Glod.
Este foarte important să menționăm că rezervația geo-bio-botanică Scărița-Belioara din Muntele Mare este unul dintre cele mai importante puncte de atracții ale județului Alba.
Păduri seculare de pin și molid, cascade superbe, pereți verticali și foarte multe specii de plante unice în Europa sau nelipsita floare de colț. Întreaga rezervație numără foarte multe peșteri senzaționale. Cosul Boului, Pestera Lunga, Pestera lui Filip, Pestera Calugarului, Pestera fara Fund, Pestera Rosie sau Pestera Coltului Rotund sunt doar cateva dintre ele.
Relieful este și el surprinzător, dacă vă plac ascensiunile și vreți să exploatați la maxim această zonă… puteti sa alegeti traseul montan dintre Baisoara si Rezervatia Scarita – Belioara (Crucea Crencii – Muntele Romaneasa – Rezervatia Scarita-Belioara – V.Belioara – Lunca Larga – Cheile Runcului – Runc – Ocolis). Durata este de aproximativ 3 ore pana in rezervatie, insa daca va continuati drumul pana la Ocolis, timpul se dubleaza.
La Scarita – Belioara exista multe specii rare de fluturi care va vor incanta cu coloritul lor, insa culmile semete sunt strajuite de cea mai mare pasare rapitoare din tara, acvila de stanca – Aquila chrysaetos. Pot fi zarite pe Coltul Bleantului, Varful Negrilii sau Piatra Belii.
