Archives February 2018

Țara în care oamenii de la sat încă mai poartă costume tradiționale


Dacă te-ai întrebat cum trăiau oamenii cu sute de ani în urmă, istoria ne arată foarte multe aspecte ale vieții de zi cu zi a românilor, a țăranului român. Oamenii de la sate erau destul de modești, cei mai săraci își construiau casele din vălătuci de lut și această tehnică era transmisă din generație în generație. Cu timpul, când familiile deveneau numeroase, se construiau alte anexe în lateralul clădirilor existente. Sute de ani au fost păstrate astfel de locuințe la care se adăugau camere în funcție de necesități. De cele mai multe ori aceste camere suplimentare erau folosite pentru depozitarea alimentelor, a murăturilor, cerealelor și a uneltelor casnice. Doar țăranii mai înstăriți aveau pivnițe și hambar. Abia după anul 1850, oamenii de la sate au început să își construiască locuințe mai spațioase și adaptate tehnologiei din vremea respectivă. În urmă cu aproximativ 150 de ani, locuințele erau construite cu acoperișul țuguiat, în formă de trapez. Vechile case nu erau toate îngrădite cu gard, multe dintre ele erau despărțite de șanțuri care delimitau ariile vecinilor.

Un aspect foarte puțin cunoscut este istoria ferestrelor mici. Erau construite în acest fel de teama de pericole, femeile erau nevoite să ardă feștila sau opaițul în timpul zilei dacă doreau să coase sau țese la război.

România este una dintre puținele țări din lume unde oamenii de la sat încă mai poartă costume tradiționale. Ne remarcăm printr-o varietate de costume populare, fiecare regiune etnografică cu propriile motive.

Portul popular românesc este asemănător cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, diferențele sunt date de amănuntele decorative și colorit. Este de apreciat faptul că trecerea anilor a reușit să păstreze structura și componentele costumului popular. Astfel, s-au păstrat nealterate caracteristici esențiale și chiar dacă fiecare regiune a țării pare să aibe propriul port popular, acesta este diferențiat doar de amănunte în ceea ce privește croiul și culorile. Structura este aceeaști indiferent de regiunea etnologică. Confecționarea unui astfel de costum popular presupune foarte multă muncă. Fie că vorbim de țesutul pânzei, a brâurilor sau brodatul cămășii, tehnica le-a permis femeilor să-și folosească imaginația și inventivitatea.

Arhitectura românească înseamnă tradiție!

Într-o lume în care alergăm tot mai mult după viața modernă, există locuri în care timpul este oprit în loc. Aspectul unei case românești decurge foarte mult dintr-o viziune asupra vieții, una pe care trebuie să o combinăm perfect cu credință, tradiție și resurse disponibile. Arhitectura românească înseamnă tradiție, te descoperă, te ajută să înțelegi mult mai bine trecutul și te face să îți dorești mai mult.

Dincolo de elementele specifice arhitecturii tradiționale, în Casa Glod am încercat să îmbinăm utilul cu plăcutul, astfel am reușit într-o măsură mai mare sau mai mică (depinde de cel care percepe acest lucru) să introducem elemente moderne, adaptate vremurilor în care trăim. În acest mod, fiecare casă pe care am construit-o aici dispune de tot confortul unei locuințe moderne și în același timp am păstrat intactă autenticitatea.

Este de menționat faptul că aceste locuințe nu sunt copiate, sunt gospodării care au o vechime de aproximativ 200 de ani. Le-am recondiționat, am salvat lemnul vechi și astăzi le putem prezenta așa cum erau la origini. A fost o muncă titanică și ne bucurăm că răsplata noastră este binecuvântată cu succes. Poate că cel mai frumos detaliu posibil este faptul că oamenii care construiau și locuiau în aceste case nu aveau nevoie de arhitecți, ideologia lor era suficientă. Am privit cu reținere renunțarea la tradițional. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care ne-am aventurat în acest proiect. Într-un fel sau altul, arhitectura românească îi dă omului voie să se simtă liber și locuințele din Casa Glod sunt izvorâte din personalitatea noastră. Farmecul acestor gospodării se regăsește tocmai în armonia perfectă a elementelor care stau la baza lor. O casă tradițională nu se va demoda niciodată pentru că nu are legătură cu moda, însă se leagă puternic de tradiție.

Legătura omului cu lemnul este puternică și arhitectura sa a stat întotdeauna la îndemâna meșterului țăran. A reușit astfel să obțină sensuri expresive și a interpretat tradiția într-o muncă excesivă și de durată. Căldura vizibilă a lemnului, maleabilitatea la modelare au făcut din el materialul ideal pentru construcție. Dacă piatra are o răceală aparte, lemnul reprezenta viața. Lemnul preia lumina, o încălzește în comparație cu piatra care este rece în expresivitate, chiar dacă aceasta își are viața ei și o durabilitate mai mare decât lemnul. Întotdeauna lemnul a fost materialul cel mai abundent, mai ușor de extras și prelucrat. Oamenii și-au construit pe lemn întreaga compoziție arhitecturală ce astăzi este parte integrantă din tradiția arhitecturii casei românești.

Casa tradițională ne ajută să ne regăsim, ne odihnește și în același timp ne umple sufletul cu bucurie. Nu este doar constatarea noastră, ci a multora dintre cei care ne-au vizitat și au avut ocazia să se întâlnească cu un astfel de spațiu. Aici nu mai există vulnerabilitate pentru că nu mai ești obligat să “respecți” ritmul contemporanității. Locurile acestea te fac să lași în urmă dorința de a căuta permanent ceva mai bun sau mai modern pentru simplul motiv că nu există ceva mai frumos și hrănitor pentru suflet. Casa românească tradițională aduce cu ea pacea interioară și ești mulțumit cu ce ai pentru simplul motiv că ești LIBER și liniștit.

Grădina Raiului din Apuseni

În Munții Trascăului găsim una dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din România, Manastirea Ramet.

Biserica Veche păstrează fragmenar mai multe straturi de pictură veche, una dintre ele având ca dată de proveniență anul 1300. O altă valaore artistică importantă o reprezintă picturile de factură post-brâncovenească ce datează din anul 1749. Tot aici găsim un muzeu de carte veche, icoane pe lemn, sticlă și foarte multe obiecte etnografice.

Un aspect extrem de important, în timpul lucrărilor la fundația bisericii s-au găsit 20 de schelete umane. Institutul de Antropologie de la Iași a stabilit că aceste schelete sunt rămășițele unor bărbați ce nu au trăit mai mult de 50 de ani, erau lacto-vegetarieni și de aici premiza că locația a fost un puternic centru monahal înainte de anul 1377.

Zona este foarte importantă și din punct de vedere turistic. Găsim aici Cheile Mănăstirii, greu accesibile si spectaculoase. Rezervația este complexă, reprezintă un peisaj pitoresc deosebit și conservă o serie de plante rare, drept pentru care este interzis pășunatul, culegerea florilor si a fructelor, tăiatul lăstarilor sau a copacilor.

Cheile Mănăstirii pot fi admirate de la nivelul șoselei, jgheaburile imese de piatră se impun în peisaj. Stâncile cheilor oferă panorame ce-ți taie răsuflarea. Vizibilitatea de la cei 1250 de metri este senzațională.

Sărbătorește Dragobetele!

 

Sărbătorește Dragobetele la Casa Glod! Vă invităm să celebrați sărbătoarea Dragobetelui pe parcursul unui weekend romantic la Casa Glod.  Aproximativ 17 locuri de cazare sunt disponibile în Casa Glod, fiecare camera având propria poveste și decorată în detaliu, păstrând în același timp spiritul tradițional.

Există foarte puține locuri în România în care poți pune capul pe o pernă umplută cu fân sau să dormi pe un strujac de paie umplut cu flori de lavandă din cultura proprie. Locația in sine și obiectivele turistice din imprejurimi vor face să te întorci cu adevărat în timp. Acest loc este pentru toți cei care vor să evadeze din agitația urbană și să descopere cu adevărat Casa Românească și viața la țară.

Pachetul este special creat pentru cupluri și include:

2 nopți cazare în weekend (vineri-duminică 24-26 februarie) cu demipensiune (mic dejun și cină tradițională cu produse locale), late check-out în ziua de duminică.

Tarif pentru 2 persoane, per sejur – 1000 lei, Optional prânz  tradițional de sâmbată: 150 lei / cuplu

Obiective turistice in zonă: Cheile Glodului, Cheile Cibului, Cheile Caprei, Pestera Feciorilor, Muzeul Achim Emilian, Manastirea Cheile Cibului.

Pentru informații si rezervări: +40 746 350 969 sau prin email la casaglod@gmail.com.

Confirmările se fac în limita locurilor disponibile.

Cheile Cibului – Tablou senzațional al naturii

Astăzi discutăm despre o altă minune a Munțillor Metaliferi, Cheile Cibului. Situate în partea de sud-est a Munților Metaliferi, rezervația Cheile Cibului se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare, la o altitudine minimă de 500 metri și un maxim de 708 metri.

Cheile sunt orientate pe direcția nord-sud. Au fost formate prin fierestruirea a două culmi calcaroase, Pleașa Mare și Pleașa Ardeului. Tot așa s-au format și cinci sectoare de chei: Cibului, Glodului (locația în care ne aflăm), Ardeului, Bacaiei și Madei.

Relieful – dominant este cel modelat în calcare. Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului. Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. în albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc. În zonă predomină pădurile de gorun, dar găsim și cirești sălbatici, sorb, mojodrean, etc. Solul predominant este cel brun de pădure.

Accesul nu este dificil. Drumul dintre Glod, Almașu Mare și Cheile Cibului a fost recondiționat și asfaltat în toatalitate. Totuși, este recomandat traseul traseul Glod -Almaşu Mare-Nădăştie -Cib-Cheile Cibului, accesibil pentru toate tipurile de autoturisme. Iubitorii de drumeții se pot avntura pe traseul marcat cu triunghi roșu, Cheile Cibului- Cheile Glodului -Izv. Tămăduirii-Ardeu. Aici se poate practica alpinismul sau escalada sportivă, sunt aproximativ 25 de trasee amenajare și fiecare dintre ele are un grad diferit de dificultate.

Vara mare atenție la viperele cu corn, se întâlnesc frecvent în zonă și găsim aici una dintre cele mai mari populații de vipere din țară, după cea din Munții Cernei.

Veșnicia s-a născut la sat, dar trăiește în fiecare dintre noi.

Ce poate să fie mai frumos decât o casă tradițională românească? Dacă stăm să ne gândim la importanța istorică și culturală, aceste demersuri sunt demne de lăudat și apreciat. Dacă în altă parte se poate, nu este imposibil nici la noi. Arhitectura veche este fără drept de apel o moștenire incontestabilă și casele din lemn, construite în stil tradițional, sunt fără îndoială bucăți din istoria noastră românească.

Starea precară și incertă a satului a satului românesc a început în epoca colectivăzării, industrializării şi urbanizării comuniste. Situația satului românesc de astăzi este percepută acut de oamenii care locuiesc în mediul rural. Odată cu îmbătrânirea satului românesc, scade numărul botezului și al cununiilor, în timp ce crește numărul deceselor, iar oamenii devin tot mai săraci.

Cuvântul “țară” vine de la latinescul “terra” și “Terranus” este țăranul, cultivatorul pământurilor, cel care are cea mai intimă legătură cu solul. La sat, viața este înțeleasă ca timp și binecuvântare pentru locurile în care trăim. Din bătrâni există zicala că trebuie să “sfințim locul” în care tăim pe pământ.

Noi am înțeles toate aceste lucruri. Ultimii ani au fost unii de încercare, de la identificarea construcțiilor cu risc major de distrugere și până la pâmântul în sine, locul în care acestea case au fost amplasate. Cheile Glodului a fost locul potrivit pentru stabilirea hotarului și nu întâmplător a fost ales această regiune, o adevărată cetate naturală a Apusenilor, incredibil de frumoasă și sălbatică, unde milioane de ani apa a săpat un canion adânc în calcarele albe.

Casa Glod este astăzi locul în care poți să retrăiești viața de la țară de acum 200 de ani. Casele în sine, decorul interior și gospodăriile în sine au fost păstrate în cel mai autentic mod. Lemnul provine din perioada anilor 1800 și după câțiva ani de restaurare am reușit să reproducem în totalitate gospodăria tradițional românească.

Să nu uităm faptul că țăranii români au trăit vremuri foarte grele, au luptat în războaiele mondiale între anii 1916-1918 şi 1940-1945, unii dintre ei plătind cu jertfa vieţii lor împlinirea măreţelor idealuri de libertate şi unitate naţională, alţii au suportat cu greu ocupaţia trupelor sovietice (1944), au îndurat foametea anilor 1946-1947, teroarea colectivizării din perioada 1949-1962 şi umilinţa dispreţuirii credinţei şi a tradiţiilor strămoşeşti. Astăzi, în 2018, țăranul român trăiește suferința dezrădăcinării și a înstrăinării prin părăsirea de către tineri a satului. Toate aceste vitregii îndurate în ultimii 100 de ani au avut efecte devastatoare asupra identității naționale și au adus cu sine o serie de transformări negative de ordin demografic, cultural și spiritual.

Viitorul trebuie pregătit cu discernământ critic şi creator, dar şi cu efort stăruitor. Pentru satul românesc singura speranță viabilă este reprezentată de o agricultură viabilă, orientată etico-social și ecologic.

Uneori, ai nevoie doar de un munte care să te urce spre nori.

Există momente  în care o călătorie ne poate schimba viața și astfel de călătorii au menirea de a fi mai mult decât atât. O astfel de experiență ne-a schimbat percepțiile și a fost piatră de hotar în ceea ce privește viitorul familiei noastre. Uneori, ai nevoie doar de un munte care să te urce spre nori. Când ne-am vizitat pentru prima dată Glodul, am descoperit natura în adevăratul sens al cuvântului, o demonstrație de forță și măestrie. Aici cuvântul naturii nu este pus la îndoială și emană o energie izvorâtă din liniștea în care este cufundat ținutul. Satul Glod este locul în care te poți reconecta cu natura și poți să descoperi traiul simplu, nesofisticat al oamenilor de aici. Un “Camino” pentru trup și suflet, o călătorie pe care dacă o începi… nu te mai saturi niciodată de ea.

Cea mai frumoasă formă de turism din România o reprezintă turismul rural. Sunt suficiente argumente să putem spune că astfel de demersuri salvează tradițiile și satele românești din uitare. Să nu uităm faptul că în țara noastră, turismul rural se practică de foarte mult timp, localnicii cazau călătorii pentru sume modice de bani sau schimburi de mărfuri. Abia prin anul 1967 în România s-au realizat primele acțiuni turistice în mediul rural. Astăzi putem să ne mândrim cu oameni care salvează de la uitare satul românesc.

Turismul rural reprezintă una din numeroasele formele de turism cu care putem fi în competiţie cu orice ţară europeană dezvoltată turistic și ne bucurăm că România poate să fie competitivă din acest punct de vedere. Ne încăpățânăm să credem că țara noastră constituie un produs turistic impresionant.

Am învățat că trebuie să respectăm natura pentru că așa este firesc și tot ce construim aici trebue să fie în perfect acord cu munții din jurul nostru. Am făcut din casa noastră un mic colț de rai și am investit toată dragostea de țară primită moștenire de la părinți.

Salvează România sau de ce încurajăm agroturismul!

Vrei să trăiești una dintre cele mai frumoase experiențe pe care un om le poate trăi într-o viață? Atunci nu exclude din viitoarele vacanțe pensiunile agroturistice. Județul Alba este renumit pentru moștenirea istorică, artistică și împreună cu natura construiesc adevărate refugii perfecte pentru relaxare.

Chiar dacă trăim într-o Europa ultratehnologizata, România continuă să isi întâmpine oaspeţii cu satele sale în care chiar şi peisajul, credinţa şi tradiţiile respira o atmosferă ce nu se poate exprima prin cuvinte.

Fiecare loc are o poveste diferita, își are propriile tradiții, propriile costumele populare și bucătăria traditională. Un lucru însa este acelasi peste tot: aceste sate par a fi născute din aceasi natură care le protejează și datoria noastră este să păstrăm vie viața românească tradițională, indidiferent dacă vorbim de graiul românesc, obiceiuri și tradiții sau restaurarea și conservarea patrimoniului.

După foarte multă muncă, am reușit să redăm în totalitate simplitatea vieții de odinioară. Casele salvate de la distrugere, obiectele tradiționale salvate și toate eforturile de până acum sunt răsplătite în ceea ce numim astăzi Casa Glod. Privelistile minunate, camerele confortabile si accesul facil la toate atractiile turistice locale, fac din acest refugiu rustic un loc ideal pentru a te putea bucura de toate frumusețile zonei.

În prezent dispunem de 15 locuri de cazare si posibilitatea de adăuga paturi suplimentare. „Muzeu” – 2 camere duble, „Scoala” – 3 camere duble, „Primaria” – 2 camere single, 1 camera dublă.

Ne-am dorit să păstrăm spiritul tradițional și în același timp să oferim confortul necesar pentru o ședere cât mai plăcută. Toate camerele sunt încălzite natural, conectate la curent electric și acces la baie cu cadă complet utilată.

De ce să alegi agroturismul în România? Pentru că ai șansa să descoperi locuri de care nici nu știai că există, adevărate minuni ale naturii și să trăiești atmosfera  de odinioară. Civilizația rurală românească continuă să existe și astăzi. Merita din plin sa traiti o astfel de experienta. Sunt case în mijlocul naturii dar dotate cu tot comfortul lumii moderne.

Casa Glod te va cuceri de la prima întalnire cu relieful domol si accesibil al Munților Metaliferi. Casele sunt special construite pentru cazare și va așteaptă să petreceți câteva zile relaxante departe de stresul cotidian, în mijlocul naturii.

Natura. Adevărata comoară a județului Alba

Județul Alba poate să se mândrească cu frumusețea ținutului, trebuie doar să-i acordăm credit, să îndepărtăm perdeaua rutinei și să pătrundem într-o altă realitate… o realitate în care timpul parcă stă în loc și oferă vizitatorului adevărate comori naturale.

Pentru toți cei care caută liniștea muntelui, vă prezentăm câteva locații care sunt adevărate oaze de liniște, ușor accesibile și extraordinar de frumoase.

Pădurea Sloboda. Este situată în Munții Trascău, se impune pe hartă ca fiind unul dintre cele mai plăcute spații recreative din județul nostru. Tezaurul valoros de copaci: carpen, fag, gorun sau molizi. Toate aceste detalii construiesc un ecosistem deosebit de important pentru Podișul Transilvaniei.

Poiana Narciselor de la Negrileasa. A fost declarată una dintre cele mai romantice locuri din România. Sute de mii de narcise acoperă în fiecare primvăvară Dealul Buciumatelor, la peste 1000 de metri altitudine. Locuitorii sărbătoresc în fiecare an această floare și adună laolaltă oameni veniți din toată zona Munților Apuseni și fiecare își etalează cu mândrie costumele populare. Obiceiurile, tradiţiile şi valorile populare sunt evidenţiate într-un cadru de basm. Rezervația se află la est de Vârful Vâlcoi (1.348 m), între Valea Negrilesei şi Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1.150 şi 1.250 metri. După o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervaţia are o suprafaţă de aproximativ 45 de hectare.

 

 

Poiana Inimii. A fost descoperită destul de recent și Consiliul Județean Alba face eforturi pentru a transforma zona în arie naturală protejată. Este una dintre cele mai neobișnuite poieni ale României, se numește popular Poiana Inimii pentru că întradevăr are forma unei inimi. ( Vizibilitate foarte bună prin coordonatele 46°11’40” lat. N, 23°30’20” long. E)

Munţii Metaliferi au un relief extrem de bizar, dominat de prezenţa Detunatelor Golaşă şi Flocoasă cu înălţimi de 1.258 m, respectiv 1265m, precum şi a Cheilor Cibului şi Glodului. Cheile Cibului reprezintă una din cele mai accesibile rezervaţii de pe teritoriul judeţului Alba iar de-a lungul lor găseşti şi alte peisaje spectaculoase: cascada Cheile Cibului, Izvorul Mezotermal, peştera Bisericuţa, peştera Fără Fund şi peştera Gaura Mândrii.

× Rezervă rapid!