Archives July 2018

Romania Curată: Raiul din Apuseni

De cele mai multe ori uităm de beneficiile naturii asupra stării noastre de sănătate, ritmul alert își pune asupra noastră și omitem să ne acordăm momente de relaxare pe care le merităm din plin. România este minunată din punct de vedere al întinderilor verzi, coame muntoase și păduri impresionante.

Județul Alba nu face excepție și este unul dintre cele mai frumoase județe din România din punct de vedere al punctelor de interes turistic. Casa Glod are norocul să se afle în această regiune binecuvântată, un colț de rai în adevăratul sens al cuvântului.

Sunt foarte multe de vazut în Apuseni. Dacă ai doar câteva zile la dipoziție pentru a explora acest ținut de poveste, noi îți recomandăm să vizitezi următoarele locuri: Cheile Glodului, Cheile Cibului, Mănăstirea Cheile Cibului
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni, Cheile Caprei, Pesterea Feciorilor, Gaura Fara Fund, Muzeul Achim Emilian – Primul muzeu privat din Romania. Toate acestea sunt situate în apropierea gospodăriei noastre, astfel câteva ore alocate acestor locații sunt suficiente. Dacă timpul vă permite, vă recomandăm și Peștera Urșilor… fascinanta pentru uimitoarele-i formatiuni de stalagmite si stalactite, dintre care merita mentionate Lacul cu Nuferi, Mastodontul, Palatele fermecate, Casuta Piticilor, Portalul si Draperiile din Galeria Ursilor.

Tot în apropierea Casei Glog găsim și Detunata Golasa. Considerata a avea unul dintre cele mai bizare si atractive peisaje din Carpati, aceasta rezervatie naturala este un adevarat spectacol al fortelor naturii. Mai exact, Detunata Golasa reprezinta niste iviri de bazalte ce-au luat conturul unor maguri vulcanice, avand poalele imbracate de paduri verzi de conifere. Detunata Golasa se gaseste in nordul Muntilor Metaliferi, aproape de satul Bucium-Sasa.

Ghetarul de la Vartop. Pasionatii de istorie veche vor fi, cu siguranta, incantati sa viziteze acest loc misterios gasit in comuna Arieseni. Locuita candva de oameni in perioada Preistoriei, Ghetarul de la Vartop te infioreaza imediat ce pasesti inauntrul sau. Fiind cuprinsa de intuneric, vei fi nevoit sa aprinzi lanterna pentru a putea vizita pestera cum se cuvine. Astfel, ii vei putea observa variatele-i formatiuni imprastiate intr-un décor intim si divers.

Indiferent de alegerile voastre, această regiune vă așteaptă cu brațele deschise.

Cheile Râmeților, gradina Raiul din România!

Oaspeții cazați la Casa Glod ne-au povestit despre frumusețea Cheilor Râmeților, o zona superbă în care poți face drumeții de o zi, nu departe de locația în care ne aflăm. Aiudul este punctulul de plecare sau de orientare spre Cheile Râmeților. Cheile Râmețului alcătuiesc o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip mixt), situate în estul Munților Trascău (situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni dominând valea Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul și nu depăşesc 1400 metri). Drumul spre satul Rameț pornește din vestul Aiudului. Până la Cabană Slobodă există un drum asfaltat. Urmează o porțiune de macadam care urcă prin pădure, în serpentine lungi, până la 750 de metri, de unde continuă pe o creastă care e cumpănă de ape dintre bazinele Mureșului și Arieșului.

Rezervația naturală Cheile Râmețului, reprezintă două masive săpate în calcare mezozoice jurasice (marne, gresii conglomerate, bazalte), o zonă de chei, cu multe forme carstice (doline, turnuri, peșteri, masive de grohotișuri, turnuri, creste), înconjurate de păduri, pajiști și fănețe.

Sunt disponibile diferite trasee, în functie de pretgătire și timpul pe care putem să-l acordăm acestor aventuri montane, iată trei dintre cele mai impresionante trasee:

1. Cabana Râmeţ – Cheile Râmeţului – Cheia – Brădeşti – Peştera Huda lui Papară – Valea Morilor – Sălciua. Marcaj: cruce albastră. Durata: 6-8 ore.

Traseul este dificil și necesită traversarea cheilor pe firul apei şi pe Brâna Caprei. SAccesibil turiștilor antrenați, bine echipați și numai ân zile frumoase.

2. Cabana Râmeţ – Cheile Râmeţului – Cheia – Modoleşti – Cabana Întregalde. Marcaj: triunghi albastru. Durata: 6 ore.

Traseul este dificil, necesită traversarea cheilor pe firul apei. Se recomandă turiştilor antrenaţi şi numai pe timp frumos.

3. Cabana Râmeţ – satul Valea Uzei – satul Olteni – satul Râmetea. Marcaj: bandă roşie. Durata: 8 ore. Traseul principal de creastă al Munţilor Trascău, continuă prin Moldoveneşti şi Cheile Turzii până la Cluj-Napoca.

În inima Transilvaniei curate!

Ne-am dat seama ca foarte multe persoane nu cunosc adevaratele minunatii ale naturii din tara noastra, asa ca astazi aducem in discutie Muntii Metaliferi.

Munţii Metaliferi încep, în vest, de la Culoarul Căpruţa-Slatina dg Mureş-Gurahonţ şi se termină, în est, la Valea Ampoiului (de la Alba Iuia la Zlatna), după care pătrund spre nord în bazinele superioare ale văilor Ampoiţei, Galdei şi Stremţului (toate aceste văi taie, spre aval, barele calcaroase ale Munţilor Trascău, formând impresionantele sectoare de chei), venind în contact cu Munţii Trascăului pe o linie ce începe aproximativ la Zlatna şi se continuă pe la Întregalde până la Sălciua de Jos (pe Arieş). în nord, limita ajunge la Depresiunea Brad (Crişul Alb), apoi trece prin Pasul Buceş (Vâlcan, 725 m) şi se continuă pe văile Abrudului şi Arieşului, iar în sud muntele este limitat de Culoarul Mureşului, între Căpruţa şi Alba Iulia.

Relieful şi clima imprimă vieţii umane particularităţi corespunzătoare: sate mici şi mijlocii, răsfirate, terenuri cultivate cu secară, cartofi, apoi păşuni şi fâneţe, urmate de păduri pâlcuite în părţile mai joase şi în masiv în cele înalte. Destul de frecvent, păşunile şi fâneţele sunt prezente pe versanţii şi platourile din munte, unde apar aşezările risipite, în multe locuri sub formă de crânguri.
Condiţiile climatice sunt asemănătoare cu ale altor culmi montane de aceeaşi poziţie geografică şi altitudine: 4-6° C pe interfluvii, 8-9° C la baza muntelui,-40…- 6° C în ianuarie şi 16-18° C în iulie, precipitaţiile înregistrate fiind de 800-1 000 mm/an. Poziţia spaţiului montan între râuri mari (Mureş, Crişul Alb şi Arieş) conduce, în mod firesc, la existenţa unei reţele hidrografice cu văi scurte: Ampoi, Geoagiu, Băiţa, Almaş, Abrud etc. La Geoagiu-Băi şi Vata de Jos sunt cunoscute apele termominerale, care au determinat apariţia unor staţiuni balneoclimaterice, cele de Geoagiu-Băi fiind folosite încă din perioada daco -romană, iar la Boholr, în condiţii de eruptiv neogen, se remarcă apele carbogazoase, în acest areal formându-se şi însemnate depozite de travertin.
În zonele mai înalte, pe areale restrânse, vegetaţia forestieră este constituită din amestec de fag cu brad şi chiar molid, urmată de fag şi. de gorun, iar mai jos, pe pantele însorite şi sub influenţa maselor de aer fochnizate se întâlneşte chiar gârniţa.
Vechimea vieţii social-economice este dovedită încă din perioada predacică, apoi dacă şi daco-romană, când în acest spaţiu montan se practica, pe scară largă, exploatarea aurului şi argintului la Zlatna (Ampelum), Roşia Montană (Alburnus Maior), Brad, Baia de Arieş etc. Metalele preţioase au continuat să fie exploatate şi în evul mediu şi mai cu seamă din momentul în care aceste teritorii au trecut în stăpânire habsburgică, în acest scop fiind realizate o serie de instalaţii, inclusiv lacuri (Făerag, pe Valea Certejului, în amonte de Certeju de Sus), apa acestuia fiind folosită la şteampurile din aval (Gr. Pop, Gh. Măhăra, 1968).

Metaliferii pot fi consideraţi, în contextul litologic mozaicat al Munţilor Apuseni, grupa montană cu cea mai mare dispersie a suprafeţelor calcaroase. Le întîlnim, astfel, în partea de sud-est, la nord de Geoagiu, în culmile Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare; la nordul zonei muntoase, acolo unde faciesul calcaros paleozoic al Platoului Poieni se află în vecinătatea calcarelor jurasicedin culmea Grohot-Tomnatic-Piatra Helenească; la sud, în anticlinalul Boi – Rapolţel, dar şi la sud-vest, în zona Zam – Cărmăzăneşti.

Deşi Platoul Poieni prezintă o mai largă şi unitară răspîndire a calcarelor, cheile apar doar periferic, în locurile unde reţeaua hidrografică şi-a croit o albie subaeriană. Cheile Crişului Alb şi ale Văii Morilor sînt dovezi modeste ale unei carstificări ce a primit aici tente cu totul şi cu totul particulare.

Nu puteam sa nu aducem in discutie Cheile Glodului. Cine urcă, pe poteci şerpuitoare, pornite din chiar inima Cheilor Cibului, spre vîrful crestei Pleaşa Ardeului, în intenţia de a o străbate de la est la vest, are surpriza ca, după nici 2 km, să sosească deasupra altui sector de chei. O nouă străpungere hidrografică fragmentează aşadar culmea Ardeului, compartimentînd-o în trei blocuri delimitate de abrupturi impunătoare. Este cea datorată pîrîului Ardeului, care după ce-şi consolidează bazinul de recepţie pe necarstificabil, intră în calcare generînd o îngustare ce impresionează privitorul prin salbăticia ei.

Deşi cheile sînt situate în mijlocul unei zone puternic umanizate, ele au devenit, prin inaccesibilitate, un areal puţin străbătut şi cunoscut din punct de vedere turistic. Doar cei pasionaţi se încumetă să înfrunte repezişurile şi bulboanele albiei, sau alpiniştii dornici de a le escalada abrupturile. Oferta atractivă a acestor chei nu este cu nimic mai prejos decît cea a suratelor sale din apropiere sau de aiurea, cu atît mai mult cu cît poduri naturale, cum este cel din coasta Masivului Cetăţeaua, nu se întîlnese la tot pasul.
La originea acestor chei stă tot epigeneza. Dar, spre deosebire de Cheile Cibului, unde maturitatea văii este elocventă, în Cheile Glodului (topic adoptat după cel al localităţii din amonte) relieful prezintă mai degrabă semnele unei tinereţi evidente. Profilul transversal al văii reliefează un talveg extrem, de îngust, care ocupă, pe mari porţiuni, întreaga albie, ceea ce face accesul dificil dintr-o parte în alta a îngustării morfologice.

Declivitatea versanţilor rămîne accentuată, iar procesele de modelare mult mai active. Şi Cheile Glodului posedă, în profilul longitudinal al văii Ardeului, un sector cu ruptură de pantă, determinată de acţiunea eroziunii selective, calcarele opunînd o rezistenţă sporită agentului modelator. Abrupturile versanţilor şi, în primul rînd, cel al vîrfului Cetăţeaua, de pe versantul drept, pun în prim plan, la partea lor superioară, o salbă de piscuri piramidale, despărţite de ogaşe adînci. Tot în aria acestui versant apare un frumos pod natural a cărui deschidere subterană este înţesată de o parte şi alta, de o abundentă vegetaţie arborescentă.

Avem de-a face desigur, cu o relicvă morfologică endocarstică, rîul care a sculptat acest sector de peşteră de versant, părăsind-o şi adîncindu-se, alături, în condiţii subaeriene.
Singurul drum de acces care ne apropie cel mai mult de aceste chei rămîne şoseaua Geoagiu – Balşa, prin localitatea Ardeu. Din centrul aşezării menţionate, de lîngă magazinul universal, se ramifică, spre dreapta un drum de ţară ce urcă pînă la ultima gospodărie edificată în preajma intrării în chei (2 km). De aici în amonte, pe firul apei, totul iese de sub incidenţa omului, natura îşi este propria stăpînă. Nici o potecă, nici un drum nu merg mai departe, pereţii calcaroşi par un zid de netrecut, inexpugnabil. Doar firul văii, asemenea firului legendar al Ariadnei, se strecoară totuşi, încătuşat în largi meandre. Cheile pot fi abordate şi din amonte spre avale, pornind din localitatea Glod, chiar in apropierea gospodariei noastre.

Este de datoria noastră să salvăm România!

În Casa Glod ne-am axat pe respectarea tradițiilor populare, am încurajat foarte mult patrimoniul natural și în același timp am încercat să punem accent pe menținerea unui nivel ridicat al calității serviciilor din turismul rural.

Casa Glod este deja celebră pentru valorificarea tradițiilor și oaspeții cazați în căsuțele noastre au simțit orientarea noastră spre tradiție, rural, rustic și tot ce ține de cultură, patrimoniu românesc și nu am uitat nici partea gastronomică… toți cei interesați pot savura bunătăți sezoniere cultivate sau preparate chiar în gospodăriile din satul Glod.

Câteva zile în mijlocul naturii este întotdeauna o idee perfectă. Ai toate șansele ca experiența să se transforme în aminitiri pe care le vei păstra intacte foarte mult timp. Județul Alba este frumos în orice anotimp. În zona noastră, sat Glod, fiecare moment al zilei își lasă amprenta pe stâncile semețe și calcaroase, dându-le un farmec unic. Turiștii care ne-au vizitat au fost impresionați să se afle în mijlocul acestor frumuseți, peisajul oferit este fermecător și te deconectează perfect din viața cotidiană. Să nu uităm că ecoturismul contribuie la o mai bună întelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura locală traditională, atât pentru vizitatori cât si pentru comunitatea locală.

Turism rural nu înseamnă doar cazare si masă, iar cei care au inteles asta, au reusit sa se detaseze. În ultimii ani se observă tendinţa românilor către tradiţiile mediului rural, din cauza urbanizării accelerate. Turiştii aleg zone liniştite, în mijlocul naturii şi apreciază obiceiurile şi gastronomia tradiţională.

În prezent dispunem de 15 locuri de cazare si posibilitatea de a adăuga paturi suplimentare. Cazarea se face în complexul pe care l-am construit cu dragoste în această regiune. Casa Glod este locul perfect în care vrei să evadezi din cotidian. Casele au o vechime de aproximativ 200 de ani, au fost reconditionate prin păstrarea elementelor originale și adăugarea unor elemente ce țin de confort (grupuri sanitare, utilități, etc).

Munții Apuseni, o adevărată comoară a României.

Munții Apuseni sunt o adevărată comoară a României. O floră și faună uimitoare, peisaje pitorești și un relief extraordinar! Fără doar și poate, această parte a țării este senzațională.

Dacă despre Cheile Glodului știm deja din articolele precedente, Detunata Golasa merită amintită pentru că reprezintă una dintre cele mai atractive și bizare peisaje, un adevprat spectacol al forțelor naturii.

Detunata Golașă are zone lipsite de pădure, cu pereți stâncoși de o splendoare aparte prin ale lor coaste de andezit-bazalt. Peretele de stâncă are înălțimea de 75 metri. O mare trenă de grohotiș, formată din fragmente ale coloanelor de rocă desprinse din masivul de piatră… este impresionantă în sine, atât prin masa uriașă acumulată aici cât și prin dimensiunea acestor coloane căzute. Există o potecă ce permite accesul rezonabil de facil în zona de maximă spectaculozitate.

Aria protejată, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârșita înșiruire de culmi ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică.

Ca să ajungi la Detunata Goală, trebuie ales ca punct de pornire localitatea Bucium din Munții Metaliferi. Pornind cu mașina din Alba Iulia pe drumul național DN 74, trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) la 7 km depărtare se află comuna Bucium (sinonim instrumentului muzical “tulnic” folosit de păstorii din regiunile de munte). Distanța dintre Casa Glod și Detunata Goală este de aproximativ 50 de km, astfel aceste traseu se poate face și într-o excursie de o zi.

Denumirea grupării de stânci alcătuite din coloane de bazalt, neacoperite de vegetație și cu o înălțime de 1169 m, având la poalele masivului grohotiș, provine din faptul că desprinderea unei pietre din masiv produce prin cădere un zgomot asemănător tunetului.

Dacă ești în cautare de aventură în Munții Apunseni, nu uita că aici găsim câteva dintre cele mai mari peșteri din Europa. În acest mod, ținuturile noastre reprezintă destinația ideală pentru cei care doresc să scape de aglomerația urbană, de locurile comericale și doresc să se bucure în tihnă de natură, aer curat și drumeții spectaculoase.

× Rezervă rapid!