Legătura omului cu pământul. Glod-ul anilor 1800-1900

Ne-am propus să vă aducem în prim plan viața la țară, așa cum era odinioară, așa cum au trăit-o bătrânii satului.

După câteva “săpături” prin arhivele istorice și povestile celor care au prins într-o oarecare măsură acele timpuri, Glodul a fost întotdeauna un mic sat cochet, un sat în care oamenii făceau iz de tradiție și respectau cu sfințenie sărbătorile religioase. Locuințele erau făcute din piatra și acoperite cu paie, mult mai târziu au început să construiască case din lemne îmbinate la capete în coadă de rândunică și acoperite cu țigle. În funcție de posibilitățile oamenilor, casele aveau o cameră sau două. Tinda cuprindea adesea și cuptorul de pâine și era folosită pentru uscarea fructelor pentru iarnă.

Trebuie să menționez faptul că pentru a se putea tencui la interior, culegeau nuiele de alun subțiri care se despicau în jumătate si se fixau cu ajutorul cuielor pe pereții de bârne, apoi se lua pământ amestecat cu pleavă și se pregătea din el un fel de tencuială care se aplica peste nuiele până când se umplea golul. Abia după ce se usca complet se folosea var.

Întotdeauna gospodăriile aveau o pivniță sub casă, un stogar (loc de depozitare pentru fân) sau cotețe pentru păsări. Uneori găinile dormeau în frăgar(dud), asta pentru că oamenii creșteau porci și spațiul era limitat.

În apropierea sărbătorilor casele erau văruite cu vinețeală (var cu piatră vânătă). Hrana era împărțită în două: de frupt și de post.

Există foarte puțină informație despre satul românesc în general, despre Glod informația pe internet este inexistentă. Ne bucurăm că reușim să aducem prin cuvinte bucăți din istoria noastră și mai ales a regiunii din care facem parte. În Glod, prima instituție care a contribuit major la cultura locuitorilor a fost Biserica. Preoții, prin perdicile lor au reușit să întărească credința localnicilor, să sudeze relațiile între oameni în spiritul solidarității și al respectului. Atât de bine erau inchegate familiile încăt la evidența populației nu am găsit divorțuri până la începutul anilor 1930. Legăturile erau pe viață, familia și pământul ocupau locuri fruntașe în ceea ce privește apartenența.

Locuitorii satului Glod erau botezați cu nume din Biblie. Cele mai frecvente nume erau: Ion, Achim, Avram, Nicolae, Luca sau în cazul femeilor Victoria, Maria, Magdalena, Floarea, Veronica.

2 Replies to “Legătura omului cu pământul. Glod-ul anilor 1800-1900”

  1. Frumoasă întreprindere. Deopotrivă informația și felul în care este redactată. Cu simplitate, pe înțelesul tuturor, persuasiv. Felicitări! Pe mine m-ați convins. Cu prima ocazie, voi face tot posibilul să ajung la Glod. Mult succes în continuare!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

× Rezervă rapid!